19-11-2016

Scrisoare apocrifă a pictorului C. Baba către Henry Mavrodin

Dragul meu,

Prelungim încă Mao, legătura chiar și firavă între cele două lumi, brutal disjuncte cândva, de conveniențe și prejudecăți, lumi rămase singure și intolerante. Adormirea însăși, dragul meu, trăită desigur, doar în întregime, justifică sensul vieții, precum contemplarea, ce fără să nege activitatea tranzitivă a mișcării, îi constituie acesteia, maxima intensitate, concentrând-o într-un singur punct, prin imobilitate. Continuă lectura „19-11-2016”

20-11-2014

 Scrisoare apocrifă a pictorului Corneliu Baba către Henry Mavrodin

Dragul meu,

Pe lîngă cele nescrise, îţi trimit şi aceste rînduri, asigurîndu-mă că-ţi vor ajunge. Printrerîndurile ultimelor tale scrisori, la fel de prudent cîntărite, păstrează totuşi, în transparenţă, tiparele gîndurilor, parcă-nvăluite-ntr-o boare de tristeţe. Te simt îngrijorat, deşi intuieşti, ştiu, că experienţa vieţii e perpetuă. Continuă lectura „20-11-2014”

17-11-2011

Scrisoare apocrifă a pictorului Corneliu Baba către Henry Mavrodin

Dragul meu Mao,

Revin cu nuanțe privitoare la vechile noutăți despre viață. Mai precis, cu referințe la opera deconstrucției prototipului promis cîndva pentru Eden, făptură a cărei ipostază de mulaj se prevalează de excelența umbrei intimității destrămărilor, materie calmă, transparentă și discretă, dobîndită prin îndelungată și neobosită coerență. Continuă lectura „17-11-2011”